In cei 10 ani de branding am intrat in contact cu branduri din varii industrii si sectoare. Si daca e ceva ce ne face sa mergem mai departe si sa rezistam este “nebunia optimista” care ne-o inspira orice om de afaceri cu care intram in contact. Capacitatea extraordinara a antreprenorului roman de a vedea mai presus de piedici, greutati, taxe si impozite, partea pozitiva – oportunitatile si succesul brandului / a businessului sau.

Si tot in cei 10 ani de branding am fost martorii activi ai unui program de branding de destinatie turistica pentru Romania. Asa-numitul program “frunza”. Un esec total. Si putem dezbate de ce… pe obiective, pe modul de organizare al licitatiei si al desemnarii acesteia, pe mediatizarea excesiva si superficiala a ceea ce ar trebui sa insemne un program de branding dincolo de design. Dar programe de branding au lansat si alte tari. De exemplu „Cool Britannia”, programul Regatului Unit a fost un eșec pentru ca a tinut cont de un segment restrans al populatiei, de cei care erau interesati de cultura, moda, design, muzica și arta, nu si de restul populatiei.

branding de tara

Exista si exemple pozitive – Elvetia care a dezvoltat in anii ‘90 un program bazat pe știinta, tehnologie și inovare tintind centrele universitare din marile metropole ale lumii; azi Elvetia e centru bancar si de cercetare; marile multinationale din pharma si au aici HQ, nu la Londra; la fel si Google. Exemple similare avem in Canada, Australia, Noua Zeelanda, cu programe pentru atragerea populatiei cu studii superioare. Finlanda si-a canalizat atentia in programul de tara pe propriile resurse, ajungand astfel la ideea ca educatia este singura lor oportunitate; astazi, la peste 10 ani de platforma, finlandezii se pot lauda cu cele mai bune rezultate la PISA. Politicile lansate au targetat populatia dorita si au comunicat cu aceasta. Din toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria a avut macar unul un specilist in branding pentru constructia coerenta a unui proiect adevarat de tara? Cati dintre ministrii economiei si-au luat un specialist in branding sa-i invete pe antreprenorii romani sa dezvolte un brand romanesc inainte de a trece la partea comunicarii brandului (si ea la fel de improtanta)? Cati presedinti de pana acum au angajat un specialist de branding?

Si in incheiere, in timp ce miercuri, lumea #rezist-a la schimbul doi si trei in Piata Victoriei, am fost martorii unui exemplu de pozitivism si optimism. Presedintele Alexandrion Group, Nawaf Salameh, si echipa sa au recunoscut si premiat efortul, valoarea si excelenta Romaniei afara: Olimpicii Romani. Premiere cu diplome, trofee, flori, aplauze, multe aplauze si bani. Cu astfel de exemple rezistam si ne imbatam sa mergem mai departe. Iar momentul culminant a fost cand pe scena a urcat cel mai tanar paralimpic roman care a castigat bronzul la judo. ORB. Ce l-a facut sa castige medalia olimpica? Drama? Revolta interioara? Vointa? Determinarea? Vizualizarea? „Olimpicii merg mai departe atunci cand oamenii obisnuiti se opresc” (Eduard Novak, Primul Campion Paralimpic Roman la Londra 2012).

Oamenii sunt nucleul si motorul oricarui brand. Reputatia Romaniei se inalta sau prabuseste prin ei.